ANOSR atrage atenția asupra deficitului de locuri de cazare cu care se confruntă universitățile din România și „consideră că decizia guvernului de a solicita universităților să pună la dispoziție locuri de cazare din căminele lor pentru refugiați este una pripită și nefericită”.
„Deși înțelegem și rezonăm cu problemele cu care se confruntă refugiații și apreciem preocuparea autorităților pentru a-i sprijini, considerăm că se pot găsi soluții mult mai potrivite pentru cazarea acestora, care să nu afecteze nicio categorie socială din România”, spun reprezentanții ANOSR, amintind că ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a solicitat universităților din țară să pună la dispoziție locuri de cazare din căminele studențești pentru a fi oferite ca adăpost pentru refugiați.
ANOSR solicită universităților din România „să aibă ca principală prioritate oferirea locurilor de cazare pentru toți studenții care solicită acest lucru și asigurarea de condiții decente de trai în căminele lor”.
ANOSR susține că, în fiecare an, zeci de mii de studenți nu primesc loc de cazare în cămin, aceasta fiind și una dintre principalele cauze ale abandonului școlar, deoarece mulți studenți nu își permit să plătească chiria unui apartament sau taxa de cazare dintr-un cămin privat și sunt nevoiți să renunțe la studii și să revină în localitățile lor de domiciliu. De asemenea, deși au posibilitatea legală să ofere subvenții pentru cazare studenților care nu locuiesc într-un cămin studențesc, universitățile nu promovează acest lucru și nu asigură nici acest drept al studenților, potrivit reprezentanților studenților.
Aceștia mai spun că, în încercarea de a acoperi deficitul locurilor de cazare, universitățile practică „supracazarea”, adăugând paturi suplimentare în camere, iar „aglomerația completează perfect lipsa condițiilor decente de trai din anumite cămine de stat, mobilierul vechi, toaletele comune, prezența igrasiei, a insectelor sau a rozătoarelor, unele cămine devenind astfel focare de infecție și amenințând sănătatea studenților care sunt nevoiți să locuiască acolo”.
În plus, un alt studiu al ANOSR relevă faptul că în ultimii doi ani taxele de cazare percepute de universități au crescut constant în mai mult de jumătate dintre situații, în cele mai multe cazuri nerespectându-se prevederea legală prin care un cămin nu își poate încheia balanța de venituri și cheltuieli având profit.
„Principală cauză a acestei situații nefericite cu privire la locurile de cazare pentru studenți este reprezentată de alocarea insuficientă de fonduri guvernamentale pentru renovări, investiții și construcții de noi spații de cazare. Paradoxal, chiar și atunci când există bani pentru investiții, aceștia nu sunt alocați de guvern transparent și în funcție de necesitățile reale ale sistemului, ci preferențial, „pixier” și fără niciun criteriu clar stabilit”, mai spune ANOSR.
Reprezentanții studenților arată că sunt conștienți de situația nefericită în care refugiații sirieni se găsesc în prezent și apreciază inițiativa guvernului de a lua măsurile necesare sprijinirii acestora, însă consideră că „o problemă nu se rezolvă provocând altele”.
„Atâta timp cât o universitate se confruntă cu un deficit de locuri de cazare și nu poate răspunde tuturor solicitărilor primite de la studenți în acest sens, considerăm că acea universitate trebuie să se preocupe prioritar de cazarea propriilor studenți. Suntem convinși că la o analiză mai atentă se vor putea găsi alte soluții de cazare a refugiaților, care să nu aducă deservicii niciunei alte persoane”, conchid ei.
Ministerul Educației a cerut inspectoratelor școlare județene o situație cu locurile disponibile în cămine, unde refugiații să poată fi cazați dacă ajung în România.
Universitatea București a anunțat că va putea pune la dispoziția refugiaților, dacă va fi nevoie, 80 de locuri de cazare în căminele din Măgurele, și va putea acorda și consiliere psihologică. Politehnica pune la dispoziție la rândul său 150 de locuri în căminele sale.